Facing with memories

Sa vorbim..

2010-01-02T11:04:00.000-08:00

Sa vorbim despre sanse,despre iubire,despre ziua de azi,nu de cea de maine,de cea de azi.Azi conteaza,eu contez si tu...Lumea-nu.
Hai sa vorbim despre toate noptile nedormite gandindu-te doar la el,despre toate lacrimile varsate fara rost de prea multa iubire,de prea multa suferinta sau de frica de a nu il pierde.
Hai sa vorbim despre sentimente,despre drumuri separate,despre drumuri ce cauta o iesire.
Vrei sa vorbim?hai te rog asculta-ma...e prima data cand scriu ca sa nu plang si nu scriu plangand.Asa...ma asculti?Stai comod,relaxeaza-te,e pauza mea de vorba, pauza mea de tigara de litere aprinse,am dat scrum de amintiri pe covor...dar,lasa, se spala, se duce, ca intotdeauna, nici urma nu va mai ramane,sper doar sa nu il fi ars ca atunci nu as mai putea sa il fac ca nou,doar sa il carpesc.Tu ce zici?S-ar vedea,nu?culoare diferita si materialul...nu se potrivesc,imi trebuie unul nou, un covor nou, dar nu pot sa il arunc pe cel vechi...il mai pastrez, se mai intampla sa fi neglijent, asta nu inseamna ca trebuie sa il schimb...Am dreptate,nu?e mai frumos asa, ca imi voi aminti mereu de ziua asta, ziua in care te-am indemnat sa vorbim,de fapt sa ma asculti si mereu voi vedea acolo o mica urma din ziua asta, arsura mica de amintiri de pe covorul ala ca inima mea.
Si zici ca ma asculti?Am deviat de la subiect...Iarta-ma...vorbeam de pauza mea de vorba,ah,cat am aberat.Fii atent...sti ca nu stiu sa traiesc singura,sti ca am nevoie de tine...nu profita de asta ca mi-e frica,da,mi-e frica.Si sti de ce mi-e cel mai frica?Ca nu ne vom pastra,asa frumosi cum suntem,mi-e frica sa nu iti simt mana in mana mea,mi-e teama ca am sa dispar intr-o zi,dar nu din viata, ci din inima ta.Sunt lasa?Crezi?poate...dar mi-e frica...ia-ma de mana si va fi bine.Ma asculti sau ai adormit?esti dulce cand dormi si imi place sa te privesc,am facut-o de atatea ori...dar vreau sa ma asculti,sa stiu ca intelegi.Sunt aici,langa tine.am simtit cand ai tresarit,stai linistit,nu te agita,sunt aici,langa tine,n-am sa plec,nu inca.mai stau pe aici...vorbim despre ani deja.Avem vechime.Suntem tari si vom invinge.Ma crezi?Ma auzi?
Stai,stai sa vorbim...
S-a terminat pauza?bine...plec,dar sa ma astepti.Promiti?
Ma intorc la gandurile mele si tac...as vrea sa mai vorbesc,mai am de zis,mai sunt inca multe de zis,dar tac...nu vreau sa te sperii.Vreau ca data viitoare sa vorbesti tu.O sa te ascult si ai promis ca ma astepti.Oare ma astepti?Oare tu ai auzit si ai inteles tot ce am zis eu?Mi-e frica...mi-e frica sa vad daca ma astepti asa cum ai zis,dar ma uit catre tine...Ma trec fiori...Daca nu esti?Daca s-a terminat?Daca nu ne mai putem iubi?Daca imi spui ca vrei sa iti fiu prietena doar?Imi iese inima din piept,ridic privirea dar am ochii inchisi...Ma rog!Da Doamne sa fie acolo...Zambesc si incerc sa imi inghit lacrimile...nu e.Si-a dat seama ca nu sunt pentru el.Am vorbit degeaba...Nu m-a inteles.Dau sa plec cu scrumul ala ce mi-a ars inima,si care o sa imi aminteasca pe veci de ziua asta.Poate ma astepti in prag,dar nu,mai bine nu mai sper.Daca va fi sa fie ,va fi oricum.Dupa un pas,ma strigi si ma intorc,alergi spre mine si imi intinzi un buchet de flori,ma iei de mana,imi atingi buzele facundu-mi semn sa tac,si imi soptesti,"hai sa vorbim...".Si mergem impreuna,nu stiu incotro si nici nu imi pasa,dar vreau sa te ascult.Nu am vorbit degeaba si m-ai inteles.Miros trandafirii si imi spun:...Sa vorbim...

Craciun -bilant de sfarsit de an

2009-12-25T08:44:00.000-08:00

A venit iar Craciunul, m-am facut mica sub brad si caut printre amintirile mele de copil...Vreau o minune, vreau sa sper intr-o minune si sa cred iar,da,sa cred iar in miracole, in Mos Craciun, in magia primei ninsori, in iubire...
Perioada mea preferata din an e aici,perioada in care vad unde si cat am gresit,cat am dat si cat am primit...

Si ce pot spune?

-am iubit
-am plans
-am iertat
-am invatat
-am gresit
-am regretat
-am suferit
-am trait :X
-am daruit
-am asteptat
-am uitat

Ce mi s-a intamplat in anul acesta?

-am trait o poveste de iubire superba
-mi-am implinit toate dorintelele
-am crescut
-am invatat sa trec peste probleme,sa le infrunt si sa cred in continuare in acelasi vis

- am fost dezamagita mai tare ca niciodata
-mi s-a rupt inima,am adunat bucati, a curs sange dar am continuat sa traiesc si sa sper in minunea mea, in iubirea ce stiu sigur ca ma asteapta

Acum stiu...Nu sunt buna,nu sunt nici rea ,dar sunt buna pt ca:

-am invatat din greseli
-m-am mai maturizat un pic
-am dat tot atunci cand am iubit
-am renuntat la regrete
-am invatat sa iert din suflet
-am descoperit ca sunt puternica
-am invatat sa cred in mine si in propriile forte
-am aflat ca merit sa tind catre mai mult
-mi-am tinut aproape prietenii
-am luptat fara limite pt visul meu de iubire

Am aflat ca:

-prietenii adevarati sunt cei care te asculta si nu te lasa sa fi trist
-ca parintii vad dincolo de aparente si stiu dincolo de privirea mea ca am o inima ranita
-am aflat ca oamenii la care ma astept mai putin sunt cei care imi sunt alaturi
-ca si altii cred cu tarie in mine
-am aflat ca sunt puternica

Ce imi doresc de la noul an:

-sa iubesc ,nu ma pot satura de iubire desi sufar
-sa mai invat si sa mai cresc
-sa nu fac nimic din ce as putea regreta
-sa respect mai mult persoanele de langa mine
-sa imi pretuiesc mai mult parintii si prietenii
-sa nu am ce sa regret
-sa fiu mai puternica,din ce in ce mai puternica
-sa ma fac iubita si respectata
-sa fiu mai atenta la ce alegerile pe care le fac
-sa nu mai cunosc indoiala
-sa am parte de un raspuns la fiecare intrebare
-la final sa ma uit in urma si sa spun: "Da, a meritat fiecare sacrificiu."

A trecut un an si o data cu el , a trecut un Craciun, un revelion, Un paste, 2 aniversari, o onomastica, un concediu la mare, mii de mesaje si de minute vb la telefon, toate cu El. Au trecut primul sarut, atatea strangeri de mana, atatea soapte, vorbe, gesturi si atingeri.A trecut un an ,un an frumos, un an in care am fost fericita, poate cea mai fericita dar...acum nu stiu daca fericirea mea a fost reala , daca am fost fericita datorita unor lucruri si sentimente adevarate sau din cauza unor minciuni ce au sunat atat de frumos...
A trecut un an, un an de cand te iubesc tot pe tine, a trecut un an de cand mi-ai zis prima data te iubesc, a trecut un an de cand am crezut ca TU nu ma vei face sa sufar, ca TU nu ma vei dezamagi si ca TU nu ma vei minti. Am crezut prea mult si nu a fost sa fie.
Voiam un miracol de Craciun, voiam si inca vreau iubire...
A trecut un an atat de repede incat nici nu am avut timp sa imi dau seama.TE IUBESC!
Va mai veni Mosul si la anul si va mai fi Craciun si poate ninsoare va lua cu ea si dezamagirea...va mai fi un an si voi mai fi fericita si poate de data asta va fi adevarat.Merit...,stiu.
Tuturor celor ce sunt parte a sufletului meu va urez un sincer, La multi ani!

Ochii de zahar brun

2009-11-30T04:53:00.000-08:00

Pierdut in noiane de lumina,lumina lui risipita in valuri de iubire in ochii ei de zahar brun.
Jeleu de dragoste consumata in doi, disparut dintr-o clipire.Inrauriri de vorbe soptie, dar lasate pe-o ultima clipa.
Zbucium revarsat noapte de noapte pe-o fata de perna brodata de lacrimi, zambete tremurate zugravite pe geamuri murdare acum, iubire trecuta sau nu, uitata sau nu intr-un cufar cu cheia pierduta.
Vapori de parfum pe tesaturile vietii, urme de ruj pe un guler scrobit, pe-o mana stangace, pe niste buze umede inca,...doar urme
Culori impletite in cununi, culori imbinate in jucause nuante, el si ea uniti in acelasi pumn mic.
Inelul primit in dar, stralucind pe noptiera pe are nu din intamplare ea l-a uitat, dar pe care praful si uitarea il ocoleau cu grija si rabdare.
Fantani de ciocolata si valuri intregi ce zdrobesc sub greutatea lor capsunile ca pe cele mai fragede buze, ca pe buzele ei sub buzele lui arzatoare.
Casa e pustie si oarba, lasata fara lumina topita zi de zi in ochii ei de zahar brun,ce formau acadele in spirala, acadele bicolore.
...Si el gasindu-se in patul gol, cu pieptul gol si sufletul pustiu, si el, aici fara tine, fara parfumul tau de zmeura si fara ochii tai luminosi, doar cu inelul ce ti-a mangaiat mana si perna ce ti-a supt lacrimile ca pe un dar de pret.
Culorile s-au dus, la fel si tot ce-a fost dulce ca si iubirea dintre voi, ca si lumina, licarirea, stralucirea, topita toata in ochii ei de zahar brun.

Iubeste-ma!

2009-07-14T10:52:00.000-07:00

Ne nastem din iubire si traim cu ea,pentru ea.Ne simtim usori,liberi si totodata fericiti.Ne daruim cu totul si uitam de noi,ne imbatam cu parfumul dragostei si ne delectam cu gustul ei dulce.
Suntem creati pentru iubire,e o voce in noi ne indeamna sa simtim dragostea in orice fel ar fi ea.Nu exista om care nu iubeasca:iubirea fata de sine,fata de Dumnezeu,iubirea de parinti,de parteneri de viata,de rude sau de simple obiecte. Iubim,traim,respiram si iar iubim.Ne vrem iubiti si dorim sa iubim.
Cand iubirea nu face parte din viata ta iti vine sa strigi :”IUBESTE-MA!”.
Iubeste-ma pentru ca exist!Iubeste-ma pentru ca mi-e frica de lume si de noi!Iubeste-ma pentru simplul fapt ca sunt eu!Nu incerca sa ma intelegi,…IUBESTE-MA!
Iubeste-ma si atunci cand iti cer sa nu o faci pentru ca atunci imi doresc cu ardoare iubirea ta!Iubeste-ma mai mult atunci cand sunt trista si te alung pentru ca atunci am nevoie cu adevarat de tine!Iubeste-ma cand merit mai putin pentru ca atunci am cea mai mare nevoie!
Iubirea nu are definitie si nu poate fi explicata prin ecuatii simple sau relatii matematice,iubirea se simte,stii ca e acolo fara a fi nevoie sa o explici,fara sa vrei emani dragoste si inima iti e imbatata de fericire.
Ca si mersul sau vorbitul,iubirea nu se invata,ne nastem cu ea si murim cu ea sau ”murim” o data ce ea dispare. Romancieri,prozatori,poeti sau simpli oameni au incercat secole de-a randul sa dea glas sentimentelor nutrite de ei isisi,insa sentimentele sunt unice si iubirea nu are nevoie de explicatie tocmai pentru ca toti o cunoastem si o simtim.
Iubirea este unul din marile mistere ale lumii,este una dintre cele mai tainice si naturale forme ale existentei.
De aceea spun : IUBESTE-MA!

Eu si Tu (despre prima dragoste)

2009-01-07T04:21:00.000-08:00

Eu si Tu ...doi copii,Noi doi...doar soare.Tin minte ca era lumina si caldura in ziua cand te-am cunoscut,zambeai asa frumos la cer,era aprilie si iarba cruda ne gadila usor pe talpi si mirosul dulce al florilor ne gadila suav.
Eu imi imaginam ca sunt un fluture,iar Tu ziceai ca esti o libelula..un fluture,o libelula cantand...Apoi stiu ca mi-ai dat o pietricica,ziceai ca e norocoasa,dar cred ca m-ai mintit pentru ca am pierdut-o si ce noroc e acela care te pierde sub crengute de alun?...
Tu spuneai ca esti o ghinda,Eu ma gandeam ca as fi un nuc,...o ghinda ocrotita de un nuc.Eu am cazut,iar tu m-ai ajutat sa ma ridic,acum se parea ca nucul ar fi ocrotit de o ghinda.Imi placea tare mult jocul ce acum pare fantasmagoric,dar stiu ca atunci credeam inca in povesti.
Eu si Tu dansam sub luna,era deja tarziu,dar era frumos si nu ma induram sa plec.
Ma gandeam ca as fi o stea,tu radeai stiind ca luna ma lumina...o luna dadea lumina unei stele.
...Dar nu stiu cum,in ce fel fara inteles ai plecat,acum Eu si Tu nu mai inseamna Noi...Te-am cautat apoi seara de seara pe umbrele livezii,in luna,in ghinde si chiar am capturat o libelula.Acum nu mai sunt nici fluture,nici nuc,nici stea...acum sunt doar Eu,Tu nu si nici copil nu mai sunt fara Tine,caci vezi...timpul a trecut...,ziua in care te-am cunoscut a fost o viata poate...

sfarsit de toamna

2008-11-29T03:36:00.000-08:00

au cazut toate frunzele din copaci si vantul le-a alungat.pasarile au plecat si ele spre tinuturi mai calde.noi invatam si ne pregatim de teze.stam plictisiti in case cand vremea de afara nu ne mai permite sa ne plimbam prin parc si ne bucuram de putinele zile libere.asta e sfarsitul de toamna.q mainile uscate si buzele crapate de prea multa iubire,secatuite de vara care a trecut atat de repede...continuam sa speram si sa asteptam o noua trezire,o noua primavara si o noua vara,noi iubiri sau iubiri devenite mai profunde,noi sperante....dar pana atunci macar sa vina un nou an si o data cu el sa imi indeplinesc si dorintele lasate mai la urma si sa gust din ce in ce mai mult fericirea,iubirea,intelepciunea si bucuria de a trai.acum e doar un sfarsit de toamna dar un alt inceput de iarna si asa va fi mereu...

Azi...eu

2008-10-18T01:36:00.000-07:00

Stii sunt unele zile in care vrei sa dispari...simti si u asta din cand in cand nu?Ei bine...poate azi e una din acele zile in care simt ca vreau sa ma refugiez intr-un loc cu persoanele dragi mie.pentru cateva ore sa fie doar ale mele,sa imi impartaseaca gandurile si sa vorbim ne trecut,de schimbari,de ce am avut,ce avem si ce vom avea...sa ascult melodii lente in franceza..nu stiu de ce dar asta simt nevoia sa fac,sa beau o cana mare de ciocolata calda si sa ii privesc,sa ii privesc ore in sir pe cei pe care ii iubesc,de parca ar fi pentru ultima data...asta e tot ce vreau...Dar nu pot :( si temele stau pe capul meu,la fel si mama care nu ma lasa in starea asta de apatie permanenta,nu ma lasa sa ma inec in ganduri si sa cersesc colacul de salvare.Ma simt din ce in ce mai ciudat..de parca nu imi apartin...s-au schimbat multe in ultima perioada:liceul,prietenii care s-au diversificat,unele au palit in timp ce altele s-au revigorat.Multe lucruri noi de care inca nu am habar,lucruri care continua sa ma macine si parca acum nu simt nimic,parca tot o sa se amplifice q timpul in loc sa se calmeze.Am pierdut multe,dar parca nu am pierdut nimic,ma simt mai inconjurata de prieteni ca niciodata..mai mult ca oricand simt ca pot[:X].Pana la urma nu eu m-am pierdut pe mine , ceilalti au pierdut o parte din mine.Nu mai am ce regreta,ce spera,ce-mi dori.Cred ca le-am facut pe toate si acum e si timpul meu.Dar azi...azi ma simt rece,pustie,nesigura,neinteleasa...Azi,vreau mai mult ca niciodata sa ies cu prietenii sau cu persoanele dragi care mai fac sau nu parte din viata mea,dar nu in prezent,vreau sa ies in trecut,sa mai pot sa vb o data cu persoanele cu care acum nu mai am pot sau nu mai am cum vorbi.sa le mai pot spune ca i-am iubit.Azi,parca resimt toata durerea trecuta,pierderea cuiva drag,cenusa inca fierbinte a iubirii,vorbele ce m-au ranit pe parcursul timpului...Azi,nu sunt puternica.Azi...nu mai sunt eu,si azi va deveni maine si maine va deveni mereu.azi...eu sper ca cineva sa ma vada,sa ma auda,sa ma iubeasca...Azi,eu cred ca ma priveste din cer[:X]..Azi,eu spun TE IUBESC celor carora nu le-am mai spus demult,celor care merita,celor care inca ma iubesc.Azi..eu spun IMI PARE RAU pentru ca nu sunt perfecta,pentru ca am gresit,pentru ca nu am curaj sa spun tot ce ma doare mereu,pentru ca aman momenele importane,pentru ca neg sentimentele.Azi..eu cer mai mult timp,mai multa indurare si speranta,mai multa viata,mai multe zambete.AZI,EU NU MAI PLANG...

mda...liceu

2008-09-26T08:42:00.000-07:00

Mi-e dor de vacanta :-<...am inceput liceul...prima zi de liceu - ciudata ...boboci ;))...st boboak :D.cam greu cu inceputul asta ...dar pana la urma m-am acomodat bine si am ajuns la concluzia ca sala de clasa nu e asa urata ,ba chiar draguta :D,diriga e de treaba si colegii la fel.st mai optimista aqm :D.am trecut si de lectiile introductive si de testele initiale.acum incep clasa a 9a de fapt.e tare liceu,dar nu cum ma asteptam...:( sper sa fie mai bine ...din ce in ce mai bine 8->

wake me up when september ends

2008-09-03T22:54:00.000-07:00

am crezut ca va fi altfel acum dupa ce ma intorc din tabara.stiam sa cred in ce aveam...nu credeam k lumea se va schimba asa mult in lipsa mea.credeam k am prieteni adevarati si o iubire pe masura...vroiam sa scap de oameni falsi,sa vin acasa..si acasa de ce am dat?!de prieteni falsi :((((...si iubirea mea adevarata unde e?s-a dus tot...asa dintr-o data...prieteni...dragoste...tot ceea ce am crezut bun,al meu s-a dus...si ce am invatat?...k nimic nu e al meu:|...k sunt singura intr-un oras plin...imi lipseste viata mea de dinainte...ma doare:((( k am pierdut atatea...iar in fata mea se deschid noi orizonturi,in spate nu mai e nimic,nu mai vad nimic din ce a fost si cale de intoarcere nu mai e....acum trebuie sa aleg pe cine sa cred...sa aleg pe cine sa iubesc si sa nu mai incerc sa inteleg de ce oamenii sunt asa...cred k o sa inebunesc tot intrebandu-ma atat.m-am saturat de mine si de voi,de tine si de noi,de noi...noi aman2...dar tot s-a dus si maine e noua zi...o sa imi lipsesti,o sa imi lipseasca fiinta mea cu zambetul pe buze...dar nu plang....NU...nu inca...dar nu pot:((((((((((((((....cate s-au schimbat...vreau sa fie iar ca la inceput...."LACRIMA CADE INCET,IN ROTOCOALE PE OBRAZUL EI/REGRETELE CURGEAU SIROAIE SI FARA VLAGA LASA ATA DE LA ZMEI"...am nevoie de o imbratisare ..cat am fost plecata nu am avut de unde...dar cand am venit acasa de ce nu am avut parte...:((((...am nevoie doar sa plang si sa strang in brate un suflet cald....my life is over....wake me up when september ends

Departare

2008-08-09T02:09:00.000-07:00

Azi e prima zi din restul vietii mele...confuza ...ma pierd in fum.nici nu stiu de ce.nu am nici un raspuns pentru toate intrebarile ce nu ma lasa sa dorm.e vorba de timp,de distanta si amintiri care inca mai dor.e vorba de mine fara tine,de tine fara noi.sunt ore,kilometri si vorbe...doar vorbe.am nevoie sa vi,sa uit,sa ma uit in bratele tale.incredere,iubire si departare...nevoie,incertitudine si iarasi DEPARTARE...ma vreau pe mine langa tine,te vreau pe tine vorbindu-mi de noi....doar ca...te iubesc e greu sa spui mereu la telefon.si inca asta e abia inceputul.timpul pentru noi va trebui sa astepte si sa se opreasca atunci cand ne vom revedea...
Pfff...departare :-

Visare

2008-08-09T02:07:00.000-07:00

Ploaia incepe sa ma doara
Si ochiul meu…din ochiul tau rasare a mia oara
Dar am visat…ramai cu mine!
Ceasul ticaie si orele-mi aluneca prin vine.

Te simt si te iubesc!
Te pierd mereu dar intotdeauna te gasesc.
Ca viata-I vis,si visu-I tot.
M-am trezit dar am adormit la loc.

Love story...Sad story

2008-08-08T10:55:00.000-07:00

O durea inima si ii era dor.era singura in casa mama ca de obicei ii era la munca,tatal prin cine stie ce crasma,iar fratele prin vreo scara de bloc fumand sau drogandu-se.
Stia ca nimeni nu i-a fost alaturi cand a plans,doar Maria cu care acum era certata,si in rest nimeni…Nici macar mama care abia daca se descurca cu slujba,gospodaria si betiile barbatului.
Incepu sa planga…era vara…si …si da…si el,el o intelegea,dar acum el era departe si uitase tot ce odata ii lega.
Trecuse un an si era imposibil sa-si mai aminteasca.Daca nici ea nu-si mai amintea bine,el nici atat!Ii parea rau ca nu a putut sa salveze macar cenusa relatiei…Dar era prea tarziu.
Iesi afara din casa plangand.I se impaienjenasera ochii si cazu in mijlocul stazii.Ca prin vis isi aminti tot ce sa intampalse vara trecuta…
“-Nu,nu mai vreau!M-am saturat.Imi place de altcineva si nu suport dulcegariile.Gata,cauta pe alta si lasa-ma!”
“-Dar …dar eu te iubesc si daca vrei te voi ajuta sa ma iubesti si tu la fel. Iarta-ma! Nu voi mai spune dulcegarii.”
“-Pleaca, pleaca! Nu intelegi…Te urasc !"
Brusc se trezi, cineva o ridica si o lasa pe o banca. Ii parea rau. Daca nu i-ar fi vorbit asa poate ca acum ei doi mai erau inca impreuna.Ar fi vrut de multe ori sa-I spuna asta, dar nu a putut. In ziua in care a vrut sa-I spuna, l-a vazut cu alta.
Simtea ca pentru ea nu mai e speranta si iar incepu sa planga si sa-si aminteasca vremurile bune…
“-Stii,azi m-am gandit…Ce ar fi sa mergem in luna de miere la Paris?"
“-Da si eu m-am gandit.dar nu conteaza unde mergem,important e ca te iubesc si ca esti doar a mea.Te-am sunat aseara,dar cred ca dormeai.Ma certasem cu tata.Vroiam sa-ti aud vocea.Tu esti singurul calmant de care am nevoie,ingeras.”
Iar se trezi din vis.Era hotarata.Iubirea nu era moarta in sufletul ei si voia,spera sa nu fie moarta nici in sufletul lui.Inca mai stia unde sta si pleca spre el.
-Darius e acasa?
-Da,dar e bolnav.Aici,pe aici te rog…
I-a vazut in pat si a inceput sa planga si sa-l sarute.
-Imi pare atat de rau!Te rog iarta-ma si mai da-mi o sansa.Te rog!
-Despre ce vorbesti?...Nu am ce sa iert.A trecut prea mult timp si…am uitat!
Avea ochii reci si goi.Ea a cazut in genunchi in fata lui si si-a apleacat fruntea pe mana baiatului.
-Dar…dar…eu te iubesc!Am fost o proasta.Nu am stiut cat tin la tine.Te rog,te rog!
-Mama,mama..cheam-o afara.M-a obosit!
-Dar…Te rog nu ma da afara!
Prea tarziu,se trezi in fata unei usi inchise.Nu-i parea rau ca-I vorbise,dar nu putea sa creada cat s-a schimbat.Parca vorbea cu o statuie.
A inceput sa colinde strazile,se tot gandea,o durea inima si capul,nu mai vedea.Dintr-o data o lumina orbitoare se ivi in fata ei si urechile i-au fost zgariate de un claxon.Creierul se destepta din stare de negare si absenta in care se afla.
Totul se termina!
Doua luni mai tarziu un baiat in scaunul cu rotile se opri in fata unui mormant cu un buchet de trandafiri albi in mana.
-Iarta-ma ca n-am venit mai devreme,ingerasul meu.Nu puteam sa infrunt amintirea ultimelor clipe petrecute alaturi de tine si nu puteam sa accept pierderea ta.Nu o sa mi-o pot ierta vreodata,dar peste doua luni poate o sa ne vedem…
Desi sufletul meu pacatos sigur va ajunge in iad,in schimb al tau,copila dulce sigur e in rai.
Te iubesc si te-am iubit mereu.Inainte sa aflu...sa aflu ca sunt bolnav de leucemie voiam sa vine eu la tine,dar apoi…Stii ,am vrut sa te fac sa ma uiti,sa nu suferi iubind un muribund…dar…stiu ca nu am scuza…acum a venit randul meu…acum eu sufar iubind o persoana moarta,dar nu si un suflet mort.
Pana la revedere sa nu uiti ca te iubesc si doar pentru tine am trait,ingerasul meu!

De ce?

2008-08-08T10:52:00.000-07:00

De ce suferinta doare ???
De ce exista lacrimile si de ce plangem? De ce spunem “iarta-ma”, daca a doua oara gresim la fel,poate mai mult?
De ce ranim desi nu vrem sa o facem?
De ce oamenii profita si de ce multi nu mai stiu sa se bucure de lucrurile simple?
De ce puii isi parasesc parintii cand sunt maturi? Si de ce este normal?
De ce o lumanare arde numai daca are fitil? Si daca ceara se topeste si piere flacara se stinge?
De ce mintim? Oare lumea nu e destul de mizerabila incat sa o imputim si noi, chiar si cu cea mai mica fapta?
De ce ploua? cerul plange si el pentru suferintele noastre?
De ce o prietenie pura, sincera se destrama intr-o clipa?

De ce atunci cand vedem o persoana draga plangand spunem sa inceteze fiindca ne doare?
Cineva imi spunea ca durerea fizica este foarte usor de suportat pe langa cea sufleteasca.
…Cate ganduri imi trec prin minte in fractiuni de secunda.Cata durere,dezamagire,iluzii si sperante inabusite si totusi,in ciuda tuturor pot vedea in mine puterea de a ierta si dragoste pentru cei ce nu mi-au facut rau si care nu merita din partea mea decat o vorba buna.

Cum se poate schimba pana si cel mai mic si mai banal lucru in ceva de nerecunoscut fara a ne da seama?
Dar totul e facut pentru a se termina si nimic nu e vesnic…
Poate candva, noi pamantenii o sa ne e obisnuim cu asta si vom pretui mai mult clipa.Un singur lucru e indispensabil aici,in mica noastra calatorie printre muritori, speranta!
Am invatat ca nu trebuie sa folosim cuvintele “regret” si “ce ar fi fost daca…”, decat
daca vrem sa ne macinam singuri.

Dragostea e oarba…
Cel mai rau e ca nu stii cat de mult iubesti, cu cata pasiune te daruiesti doar dupa ce ai pierdut tot. Ciudat…
M-am tot intrebat cum e sa iubesti in tacere, sa speri, sa doresti, dar sa stii ca de fapt nu ai si nu vei avea nici o sansa. Azi am aflat…E prea cumplit si simti ca visezi desi tu nu mai poti nici macar dormi, sa vezi curcubeul cum se ineaca in mare, desi tu nu vrei sa mai deschizi ochii si simti ca aripile tale zac frante,ca ai cazut si niciodata nu te vei mai putea ridica sa admiri ca alta data al noualea cer, desi… aripi n-ai avut niciodata…
As putea vorbi la nesfarsit despre viata ,despre intrebarile incoltite in mine si despre raspunsurile create.
Doare sa stii ca nu mai ai nici o sansa, doare sa iubesti si sa taci, doare sa fii mintit, ranit si inselat, doare sa speri fara a avea vreo speranta, doare sa termini o relatie, si orice s-ar intampla, oricand, oriunde, omul se va-ntreba: “de ce eu?”,”de ce acum?”,”de ce tu?”...

Ingerul

2008-08-08T10:47:00.000-07:00

Ingeri isi ineaca amarul
Tristi si goi pe-un tarm de mare…
Cu haine zdrentuite, marinarul
Isi ascunde ochii de soare

Fara speranta intr-o lume uitata
Ingerii se urca in barca cea sparta
Vor sa plece cat mai departe,
Unde sa nu fie judecati decat dupa fapte.

Departe, pe un cer ca de sticla,
Zgariat de o biata randunica,
Un inger trist coboara,
Isi uraste viata pentru a mia oara.

Spune ca s-a saturat de tot,
Plange, dar se urca la loc.
Soarele pierise si ceata il imbratisa,
Acum mai mult ca niciodata, nu mai vroia
Tot ce traia

Se arunca in mare
Si moare…
Fara pic de ajutor;…
Acum vad cat de usor e sa mor…

O aripa se ridica la suprafata,
Ciudat, un pui de lebada capata viata,
Soarele apare dintre nori…
De ce e nevoie de sacrificii pentru a vedea lumea in culori?!

Sufletul meu

2008-08-08T10:45:00.000-07:00

Curge,se zbate
Intr-un sicriu
Lacrimi si soapte
Intr-un pustiu.

Plange si uita
Mare si vant,
Crede si lupta
Pentr-un cuvant.

Pleaca departe
Umbre si fapte,
Duse-n mare
Stele si soare.

Acum c-au plecat,
Intoarce-te umbra,
Neagra si sumbra
La al meu pacat,

Zambet de fulger,
Aripi de inger,
Buze de foc,
Soare de loc.

Totu-i iluzie
Intr-un vis sfaramat,
As vrea sa mai fie,
Dar s-a terminat…

Doar tu

2008-08-08T10:42:00.000-07:00

in mine vesnic vom fi noi doi.
Sa stii ca sper sa te gandesti la noi.
Cand in dulcele abis ne-am cufundat,
Straini, uitati de ura, prea multe-aveam de dat…

Gandesc ca te gandesti la noi,
La ziua cand ne-am sarutat,
De ura si tristete eram goi.
Oare ce n-a fost te-a incantat?

De ce si azi iti indragesc faptura?
De ce mi-e dor de ochii tai?
De ce mi-e greu sa mai privesc natura
Si tot ce vad in jur sunt oameni rai?

Cand zarea se topea cu-n simplu arcuit de gene,
Cand dragostea o pictam in acuarele,
Atunci cand langa mine tu ai fost,
Atunci orice lucru avea rost…

Ceream inca un pic,inca un pic,
Pana si universul mi se parea mic.
Din brate nu vroiam sa te mai las.
Pentru tot ce-aveam de spus nu ne trebuia glas…

Dar asta a fost candva,
Candva cand tu ma mai iubeai,
Candva cand eram doar a ta,
Iar dragostea ce ne-o purtam o raspandea un evantai.

Dar ai plecat dulce minune
Si inima in loc mi-a stat.
Ai fost un inger fara nume
A carui vlaga m-a secat.

Dar zarea si-acum o mai iubesc,
Desi tu nu mai esti…
Si pe zi ce trece mai mult te doresc…
Doar urma de parfum mai ramane pe unde treci…

Si o data cu plecarea ta
Mi-ai luat si inima si visele…si tot…
Tu, nu-ntelegi ca e a mea?
Vreau sa te strig,dar nu mai pot…

Chiar de as putea,
Ce rost ar mai avea oare?
Visele ce-am strans in mica noastra stea
Se vor pierde in linistea ce doare…

Si de ce te-as mai vrea?
Sa ma mai iubesti nu vei mai putea.
As vrea doar sa-ti soptesc iubire,
Sa torn o picatura de venin in cupa plina de-amagire.

Si-n luminosul intuneric doi ingeri se sarutau,
Erau doar ei si marea,iar ei se tot iubeau…
Au fugit cu valurile ce i-au despartit,
Dar credeau ca asa le-a fost sortit.

Se tot gandeau,
Dar nu-ndrazneau sa spere.
Zi de zi se tot vedeau.
…Doar vise efemere.

Se iubeau pe ascuns,
Dar nici ei nu stiau.
Erau ca un rasarit si-apus,
Nicicand nu se-ntalneau.

Se asteptau unul pe altul
Ca sa poata evada.
Inima nu e ca lutul,
Sa se poata modela…

Nu aveau curaj iubitii
Ca sa poata declara,
Fiecare la randul lui mintii
Si fiecare-n felul sau nega.

Dar intr-o zi cerul si pamantul,chiar si marea
Le-au venit in ajutor.
Si-atunci pe lume s-a nascut iertarea
Si deznadejdea a ucis-o un vanator.

O raza de soare
Si-o scoica in mare.
Eu si cu tine,
Tu si cu mine.

Vezi iubite,de asta soarele ne da ocol,
Marea te spala atunci cand esti gol,
Pamantul ti-e pretutindeni sub picioare,
Dragostea pe acest pamant e un lucru mare.

Si de asta te iubesc si de asta te mai vreau,
Pentru ca pe acest pamant o raza de soare eu eram,
Iar tu o scoica in mare…
Dragostea noastra umplea imensa zare.

Si de asta te mai vreau si de asta te iubesc.
In felul meu nespus de sincer,totul e firesc.
Chiar daca tot ce-am scris sunt vise deja date spre uitare,
Nicicand n-am sa uit c-am fost o raza de soare,
Iar tu o scoica in mare…

Cenusa si vise aruncate

2008-08-08T10:28:00.000-07:00

Cenusa si vise aruncate la gunoi…decadere morala…si deziluzii sentimentale..ce mai avea?nu mai avea…pierduse tot…te pierduse pe tine…nevoia ei de a trai viata asa cum e…chiar…dc a plecat?nici nu mai isi amintea…trecuse atat de mult timp si viata ei prafuita I se parea a fi inutil sa o ia de la capat..sa ii rasfoiasca paginile…nu mai vroia sa stie…isi pune castile si da muzica la maxim asta o facea sa se simta in lumea ei..muzica…o patura o tinea la caldura si pe calculator derulau unele dupa altele pozele impreuna ce treceau de la fiserele ordonate ,direct in recycle bin.era asa frig afara…ningea asa cum nu mai nisese demult…privea albeata orbitoare si isi dorea culori…dc lumea nu era asa colorata tocmai cand avea ea nevoie?ce ai fost u pentru ea?un ocean?un desert?sau un incendiu?...ai fost tot…totul ei…un ocean in care s-a racorit de atatea ori…si care a inecat-o…ai fost desertul in care vroia sa fie singura dar cu tine…dar acolo a murit insetata de iubire…poate ai iubit-o dar la fel de mult ai gresit si oare se compenseaza?nu cred…ai fost un incendiu care i-a topit si i-a distrus inima…oare chiar ai iubit-o?ce fel ciudat de iubire…ai fost intunericul ei si te-a iubit…te-a crezut…ai fost al ei.acum nu mai esti?de fapt …ai fost vreodata?acum nu mai esti deloc…nu mai esti nimic fara ea si poate ca intr-un tazriu iti vei da seama ce ai pierdut.. …
…dar nu o sa te uit…u poate da…oricum ce mai am de pierdut.?o sa te salut si o sa iti fiu alaturi…o sa mi amintesc mereu tot ce faceam impreuna si cat de frumos era tot cu tine…o sa imi amintesc de mine langa tine si zambetul meu…de el o sa imi fie cel mai dor..ca stiu ca nu o sa mai zambesc asa fara tine..dar nici nu o sa plang…ai fost prea mult sau prea putin ca sa ramai definitv..inca nu stiu…de pot sa vorbesc despre tine la trecut sau la viitor..o sa ma gandesc in ce fel o sa te pot uita…o sa ma gandesc in felul meu la tine ..dar nu!nu o sa te uit…cu siguranta ,orbitor de constient o sa te am mereu prezent in minte…nu o sa uit!categoric nu o sa te uit…ar insemna sa uit o parte din mine…si nu sunt dispusa sa fac asta oricat de mult as vrea sa nu sufar…sa impidic asta si sa aman cat pot.m-ai schimbat si imi vine sa sa plang cand ma gandesc cat de simplu si delicat ai faqt-o si ma apuca nostalgia k poate …doar poate…imi placea cum eram…si nu o sa ma mai regasesc niciodata in felul ala…ah!ce crud!ce sadism ..cat rau …de ce ?ce am castigat?…te-am iubit…iti jur!si inca nu stiu ce decizie sa iau …stau de ore bune cu telefonul in mana si cu muzica in casti…am sters tot ..tot ce pot sterge la propriu…dar din minte ..din inima nu pot…nu e asa usor…poate sunt prea dezamagita…ma steptam la mai multe de la tine..si poate m-ai iubit dar la fel de mult ai gresit si oare se compenseaza?nu cred…