luni, 30 noiembrie 2009

Ochii de zahar brun


Pierdut in noiane de lumina,lumina lui risipita in valuri de iubire in ochii ei de zahar brun.
Jeleu de dragoste consumata in doi, disparut dintr-o clipire.Inrauriri de vorbe soptie, dar lasate pe-o ultima clipa.
Zbucium revarsat noapte de noapte pe-o fata de perna brodata de lacrimi, zambete tremurate zugravite pe geamuri murdare acum, iubire trecuta sau nu, uitata sau nu intr-un cufar cu cheia pierduta.
Vapori de parfum pe tesaturile vietii, urme de ruj pe un guler scrobit, pe-o mana stangace, pe niste buze umede inca,...doar urme
Culori impletite in cununi, culori imbinate in jucause nuante, el si ea uniti in acelasi pumn mic.
Inelul primit in dar, stralucind pe noptiera pe are nu din intamplare ea l-a uitat, dar pe care praful si uitarea il ocoleau cu grija si rabdare.
Fantani de ciocolata si valuri intregi ce zdrobesc sub greutatea lor capsunile ca pe cele mai fragede buze, ca pe buzele ei sub buzele lui arzatoare.
Casa e pustie si oarba, lasata fara lumina topita zi de zi in ochii ei de zahar brun,ce formau acadele in spirala, acadele bicolore.
...Si el gasindu-se in patul gol, cu pieptul gol si sufletul pustiu, si el, aici fara tine, fara parfumul tau de zmeura si fara ochii tai luminosi, doar cu inelul ce ti-a mangaiat mana si perna ce ti-a supt lacrimile ca pe un dar de pret.
Culorile s-au dus, la fel si tot ce-a fost dulce ca si iubirea dintre voi, ca si lumina, licarirea, stralucirea, topita toata in ochii ei de zahar brun.

Niciun comentariu: